Sărbătoarea muncii în săraca țară bogată
În țara noastră, sărbătoarea de 1 Mai – Ziua Internațională a Muncii – a fost comemorată trecător încă din perioada lui Carol I, dar evenimentul a fost asimilat de cultura românească în perioada comunistă. Sovieticii au îmbrățișat cu drag sărbătoarea considerând că „se opune filozofiei capitaliste americane” și au impus-o în URSS și în blocul comunist din Est.
După evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulți ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivități propagandistice, dar a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber. Oamenii erau mai relaxați și nu erau obligați să mai participe la parade sau serbări. Era periculos să aduni prea mulți oameni în același loc și fără să îi înconjori cu regimente de jandarmi…
În această perioadă a anului oamenii își organizează mini-vacanțe la mare sau la munte, sau merg la picnic pentru a face grătare în aer liber, alături de prieteni și familie.
Ziua Muncii a devenit după 1989 prilej pentru partidele politice (sau ce mai zic ele că ar fi) să organizeze tot felul de sărbători câmpenești cu muzică, mici și bere.
Acțiuni de acest fel au o intensitate mai mare în anii electorali, atunci când împărțitul de grătare e la pachet cu spectacole folclorice, muzică lăutărească și vorbitori dintre politicienii de frunte ai partidelor.
Pentru cei mai mulți români, 1 Mai a devenit sinonim cu deschiderea sezonului estival. Este ziua în care se deschid majoritatea ștrandurilor, iar rutele spre principalele stațiuni turistice de la mare sau de la munte devin infernal de aglomerate.
În ultimii 20 de ani, de când a pus stăpânire pe România clanul soroșist, munca nu mai este decât pentru fraieri și roboți. Încurajarea muncii lipsește cu desăvârșire, deși cuvântul se folosește în mai toate discursurile politice sforăitoare. Salariile celor care muncesc cinstit sunt tot mai lipsite de putere de cumpărare. Pensiile – viitorul salariaților de azi – sunt mai mult un soi de bacșiș decât venitul pe care îl merită circa 5 milioane de români, după o viață de muncă cinstită. În mod real, în funcție de contribuția fiecăruia la fondul de pensii, suma primită este DOAR O TREIME din ce ar trebui să primească pensionarii, însă și așa leneșii care se presupune că ar trebui să guverneze România se vaită pe la colțuri că nu mai au bani nici de pensii!
Este ciudat acest lucru, întrucât: EI au distrus cele 5 fonduri sociale de pensii cu o vechime de două secole, în care se strânseseră bani albii pentru zile negre – erau singurii bani care nu puteau fi furați de către politicieni, acum s-a rezolvat: s-au putut fura. EI scad puterea de cumpărare a pensiilor și a salariilor; EI au distrus economia și au alungat peste hotare circa 8 milioane de salariați iar acum se vaită că nu mai au bani decât din taxe, impozite, accize și împrumuturi externe, căci ACEȘTI PSEUDO-GUVERNANȚI NU ȘTIU SĂ MUNCEASCĂ, SĂ PRODUCĂ PLUSVALOARE! Când în fruntea țării au ajuns tot soiul de personaje dubioase (ca trecut și ca activitate prezentă) care ascund orice ating, nu cumva să se observe dacă dispare ce au atins, când educația „aleșilor” se ridică aproximativ pe la genunchiul broaștei, când singura lor preocupare este să mai vândă ceva ca să ducă țara asta de râpă, cu populație cu tot, când preocuparea majoră e cum să se țină mai strâns, cu ghearele și cu dinții, de niște funcții pe care până și ei au priceput că nu le merită, dar care le aduc multă avere personală, ne mai mirăm că munca nu mai are valoare în ochii unor structuri mafiote care conduc această țară amărâtă? MAFIA NU MUNCEȘTE! Așa că și Ziua Internațională a Muncii a rămas doar o zi liberă oarecare, un soi de sâmbătă care cade o singură dată pe an…
Singurii care mai știu ce este aceea muncă și care este valoarea sa reală au rămas sindicaliștii. Din păcate, nici aceștia prea mulți, întrucât și multe sindicate au fost înșfăcate de caracatița corupției politice, închizându-le gura. Unde mai auziți de sindicatele alea guralive care toată ziua erau în stradă? Ce ați auzit că mai fac pentru sindicaliștii lor?
Noi, cei care alcătuim Federația Națională a Muncii, în schimb, am reușit să creștem și să ne dezvoltăm la nivel național, am reușit să aducem alături de noi, având interese comune, și o mare parte din pensionarii militari, mai de curând venind lângă noi și pensionarii siderurgiști din Galați. Sigur că da, ne-am continuat și activitatea internațională, colaborând în primul rând cu sindicatele importante europene, întrucât mulți dintre membrii noștri au fost forțați, printr-o criminală politică economică de dezindustrializare a țării, să își caute bucata de pâine prin alte state ale Europei, cineva trebuind să aibă grijă de aceștia și la noile lor locuri de muncă.
Delegații ale FNM au participat la evenimente importante ale unor mari asociații sindicale la Bruxelles, Paris ori Atena, unde cuvântul nostru a avut rezonanța scontată, realitățile economico-sociale din România ajungând așa cum sunt ele, necoafate, la cunoștința colegilor din sindicatele internaționale. La auzul celor relatate de reprezentanții noștri, mulți dintre colegii noștri din țările cu democrație reală și-au făcut cruce: peripețiile pseudo-guvernanților din România și chinurile românilor au depășit de multe ori chiar și imaginația interlocutorilor noștri…
Suntem tot mai puțini (nu vrem să spunem că am rămas singurii, noi, cei din CSN Meridian, confederație la care suntem afiliați și cei din FNM) cei care mai îndrăznim să luptăm pentru drepturile și interesele salariaților și pensionarilor. Suntem singurii care mai avem curajul să ieșim în stradă și să ne strigăm deznădejdea. Dar în lupta cu mafia guvernamentală e greu să ai mari succese și luptăm ca în război: pentru fiecare palmă de pământ!
Din păcate, lupta noastră este fără de sfârșit. După un an electoral 2024 infernal, în care ticăloșia guvernamentală a atins – sperăm noi! – apogeul, urmează încă două runde de alegeri. Până acum, munca nici nu a mai avut loc în vreun discurs de candidat. Toți promit marea cu sarea, dar niciunul nu zice, concret, ceva despre ce și cum va face din funcția de președinte, nu de premier: ne-ar interesa optica fiecăruia cu privire la muncă, la evaluarea și la plata acesteia, la modul cum va forța mâna așa-zisului guvern de la palatul Victoria ca să normalizeze relațiile dintre angajați și angajatori etc. N-avem, însă, parte de așa ceva: doar fumigene, minciuni, șmecherie de grădiniță, mizerie, mitocănie și ură – multă ură! – emană majoritatea candidaților la președinția României. După 10 ani, în care un președinte soroșist, de dreapta, a reușit să facă o Românie ticăloșită, a venit alt președinte soroșist, de dreapta, care, în cei 10 ani de mandate avute, a făcut o Românie eșuată, acum se dorește ÎNCĂ un președinte soroșist – desigur, tot de dreapta! – care să mai dărâme și ce a mai rămas din țara asta, poate eventual să o readucă în vechea stare de dinainte de 1864: cele 3 principate!
Federația Națională a Muncii nu va permite să se întâmple așa ceva și va lupta cu toate forțele sale pentru această țară și acest popor (ați observat că nu mai zice nimeni POPOR, toți politicienii spun doar POPULAȚIE???), pentru viitorul copiilor și nepoților noștri, pentru revenirea acasă a fraților noștri răspândiți prin lume ca să pună pe masa familiei pâinea cea de toate zilele, pentru punerea muncii la locul său de cinste binemeritat!
ONOARE MUNCII!
TRĂIASCĂ ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CELOR CE MUNCESC!
Biroul executiv al FNM România:
Crețan Constantin, Președinte
Brănescu Alexandru, Secretar General
Tiberiu Grigoriu, Președinte executiv
Șomîcu Silviu, Președinte executiv relații internaționale
Bunoaica Nicu, Președinte executiv în relația cu partide și organizații sindicale
Păuna Lulu-Iulian, Președinte executiv relații de muncă și drepturi sociale
Dogaru Mircea, Președinte executiv responsabil cadre militare
Ilie Popa, Președinte executiv responsabil zona Galați
Guran Vasile, Președinte executiv responsabil zona Oltenia
Militaru Gheorghe, Președinte executiv responsabil zona Valea Jiului
Ștefănescu Vasile, Președinte zona Mehedinți
Popeangă Virgil, Președinte zona Tg Jiu
Mitidoi Nicolae, Președinte zona Motru
Pănescu Mihai, Președinte zona Turceni
Dobroiu Constantin, Președinte zona Rovinari
Safta Cornel, Președinte zona Aninoasa
Baltariu Gică, Președinte zona Petrila
Crețan Marioara, Președinte Organizația de Femei a FNM
Rodica Sturzu, Președinte Organizația de Femei Tg. Jiu a FNM