Tot mai multe confirmări ale specialiștilor în sprijinul celor promovate de FNM!
Federația Națională a Muncii, printre puținele (sau poate singura…) uniuni sindicale luptătoare pentru normalizarea situației de la CE Oltenia, prima uniune sindicală care nu doar a venit cu pretenții, ci chiar a venit cu propuneri ȘTIINȚIFICE în favoarea continuării mineritului cărbunelui gorjean (și nu numai…), dar și cu soluții tehnologice pentru rezolvarea IEFTINĂ și cu soluții ROMÂNEȘTI a problemei decarbonatării și a plății certificatelor de carbon de multe sute de milioane de euro, este confirmată în afirmațiile sale de către tot mai mulți specialiști și inventatori de valoare români.
Una dintre soluțiile propuse de către F.N.M. a fost confirmată de însuși inventatorul Horneț, un bun român care nu doar că a venit cu invenția sa ca să o pună la dispoziția gorjenilor, ci a susținut pe deplin ideile privitoare la CE Oltenia, minerit și poluare pe care de circa 10 ani le promovează în fața tuturor celor cu putere de decizie: premieri, miniștri de resort, directori CE Oltenia ș.a., dar se pare că interesele factorilor de decizie nu se suprapun cu interesele gorjenilor și ale României, în general, toți acești „conducători” vremelnici ducând tot mai mult către faliment și importuri masive un sector care era exportator net de energie!
Postăm mai jos, integral, un document pe care doi specialiști în domeniul chimiei, cu o incontestabilă experiență în domeniu, l-au trimis F.N.M., pentru a suplimenta argumentația științifică cu care această uniune sindicală își duce lupta cu „asasinii economici” ai mineritului și energeticii românești, ai economiei naționale, lovită grav de creșterile iraționale, nejustificate de prețuri și de falimentarea unuia dintre cei mai importanți piloni economici: energetica românească, unii dintre așii acesteia fiind în județul Gorj.
LIGNITUL ȘI VALORIFICAREA LUI, SEPARAT SAU CU ALTE DEȘEURI
Lignitul este un cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brun-negricioasă și foarte fărâmicios. Nu este rezistent.
Lignitul, denumit adesea cărbune brun, este o rocă sedimentară moale, brună, combustibilă, formată din turbă comprimată în mod natural. Are un conținut de carbon de aproximativ 25-35% și este considerat cărbunele cu cel mai mic rang, din cauza conținutului său caloric relativ scăzut.
Conținutul de carbon (%): 60 – 70 Conținut de cenușă (%): 6 – 19
Conținut de căldură (MJ/kg): 10 – 20 Culoare: Maroniu-negru
Utilizări: Îngrășământ, producerea de energie electrică cu abur, producere de energie termică.
Lignitul este un cărbune non-aglutinant cu o putere calorică brută de sub 23.860 kJ/kg (5.700 kcal/kg) fără cenușă, în stare umedă și conține peste 31% materie volatilă în stare uscată, fără partea de materie minerală.
La utilizarea lignitului în cazane de termoficare, pentru a se asigura debitul nominal al cazanului, trebuie ca puterea calorifică inferioară a cărbunelui să fie Q = 1.350-1.800 Kcal/ kg.
Spre a fi utilizat drept combustibil, lignitul poate fi prelucrat sub formă de brichete. Datorită prezenței acizilor humici, care pot favoriza legarea componenților, se evită introducerea suplimentară în șarjele de brichetare a unor lianți, utilizați în mod curent pentru îmbunătățirea caracteristicilor fizico-mecanice ale brichetelor obținute prin presare.
Rezervele geologice de lignit disponibile la Compania Lignitului Oltenia, integrată în Complexul Energetic Oltenia, sunt estimate la circa 20 de miliarde de tone ceea ce, considerând un preț actual al tonei de circa 20 de euro ( preț vechi, 2013 ), ar însemna ca rezervele totale să fie evaluate la circa 400 de miliarde de euro. În realitate, însă, exploatabilă ar fi maxim o treime din cantitatea amintită, după cum precizează Ion Petroniu, director de Dezvoltare la CEO. Ceea ce plasează zăcământul din Oltenia la o valoare de circa 130 de miliarde de euro. Aceasta este, însă, o apreciere bazată pe prețurile vechi ale lignitului. Este foarte greu de estimat cu cât se va modifică prețul cărbunelui în următorii ani ori viitoarele decenii.
„Din total rezervă geologică, doar spre 30% este exploatabilă. Sunt zăcăminte de suprafață, mai ușor de exploatat, deci mai ieftine, și sunt cele de adâncime care sunt greu de exploatat, scumpe, pe care nu are sens să le exploatezi. Tendința, pe termen mediu, este de scumpire a tonei de lignit pentru că și MWh produs în termocentralele pe cărbune devine, în timp, mai scump”, a explicat Ion Petroniu.
În fiecare an, dintr-un consum mediu la nivel național de 50-60 de TWh, circa 20 TWh vin din termocentralele pe cărbune. Odată cu introducerea tehnologiilor de obținere a energiei „verzi”, ponderea termocentralelor în total producție scade. Totuși, odată ce subvenționarea energiei regenerabile va înceta, energia termo va fi din nou la mare căutare, cu efect direct și asupra prețului lignitului, arată oficialul CEO.
În prezent, termocentralele pe cărbune sunt într-o situație ingrată. Prețul energiei a scăzut cu circa 20- 30% față de anul trecut din cauza intrării masive pe piață a energiei „verzi” ieftine, astfel că sunt puse în situația de a vinde aproape de prețul de producție. „Salvarea” termocentralelor vine din livrările pe piața reglementată unde statul, prin Agenția Națională de Reglementare în Energie, a impus un preț de achiziție al energiei termo care să acopere costurile de producție și să lase și o marjă de profit.
Minele de huilă din Valea Jiului și cele de lignit din Oltenia alimentează termocentralele reunite în Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia. Împreună, cele două complexuri au fost cel mai mare producător de electricitate din România și principalul factor de echilibru al sistemului atunci când e secetă, nu bate vântul sau se întrerupe din funcționare unul din cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, cum s-a tot întâmplat.
România exploatează lignit din 1957. De atunci, circa 1 miliard de tone au fost scoase din pământ pentru a fi arse în termocentrale.
Astăzi situația este complet diferită și necunoscute sunt drumurile energiei.
Ca o paranteză, România mai are și 15 miliarde de tone de șisturi bituminoase, care zac de la experimentul Anina, deși în ultimii 30 de ani tehnologia a evoluat foarte mult și permite exploatarea eficientă și profitabilă a acestei gigantice conserve energetice.
Experiența mea directă cu EESTI Energia – din Estonia (care produce curent electric folosind astfel de șisturi), confirmă că exisă tehnologii uzuale, comerciale, care pot fi folosite și la noi.
Cei care vor să pună bețe în roate unui posibil astfel de proiect, sunt inculți din punct de vedere tehnologic sau răuvoitori, într-o lume în care găsești aproape orice pe Google sau alt motor de căutare. Acest aspect nu înlocuiește totuși specialiștii, chiar și în cazul unui import de tehnologie, tehnologie care poate fi ușor realizată și în România.
Brichetele din cărbune lignit sunt un combustibil cu o putere calorică îmbunătățită și un randament maxim pentru arderi, centrale termice, instalații de încălzit, boilere, metalurgie, în sectorul energiei, chimie etc.
Exemplu de furnizor: https://explocarb.ro/brichete-din-carbune/
Brichetele din cărbune sunt obținute din sortarea și concasarea lignitului.
Materia primă este praful de cărbune rezultat în urma exploatării lignitului, care se concasează, după care se adaugă un liant combustibil natural și un agent de desulfurare.
Aprinderea ușoară se datorează fibrelor de celuloză din compoziția lignitului și a melasei, puterea calorică fiind între 1800-3300 kcal/kg. De 2,5 ori mai eficient caloric ca lemnul.
O tonă de brichete este echivalentă a circa 2,5 tone de lemn de esență tare, umiditate între 17-20%. Toate aceste calități fac din lignitul brichetat unul din cei mai buni combustibili solizi pentru centrale termice.
MODURI DE UTILIZATE EFICIENTĂ A LIGNITULUI:
- PENTRU OBȚINERE DE:
- ENERGIE TERMICĂ.
- ENERGIE ELECTRICĂ.
- ENERGIE ELECTRICĂ + TERMICĂ.
- COMPUȘI CHIMICI (ACID HUMIC, ÎNGRĂȘĂMINTE ORGANICE), AMELIORATORI DE SOL (BIOCHAR, AGENT DE REGLARE ACIDITATE SOLURI etc.).
- CĂRBUNE ÎMBUNĂTĂȚIT ENERGETIC (prin tratare deshidratare hidrotermală (HTD), pentru lignit, cu recuperarea materiei combustibile de la 13,83% din cărbunele brut la 65,17% raportat la cărbunele brut inițial).
- FOLOSIT SUB FORMĂ DE:
- BRICHETE: LIGNIT SIMPLU + AGENT DESULFURARE.
- BRICHETE: LIGNIT + BIOMASĂ (DEȘEURI AGRICOLE, FORESTIERE) + AGENT DESULFURARE.
- BRICHETE: LIGNIT + DEȘEURI URBANE + AGENT DESULFURARE.
- MATERIAL GRANULAR (LIGNIT + ALTE MATERIALE).
UTILIZAREA UNOR TEHNOLOGII EFICIENTE, DEJA COMERCIALE:
I. PIROLIZA
II. TERMO-HIDROLIZA.
III. PIROLIZA + TERMO-HIDROLIZA.
IV. GAZIFICAREA.
V, LICHEFIEREA.
VI. DESHIDRATARE HIDRO-TERMALĂ (HTD).
VII. DESULFURARE ÎN PRE-PROCES, ÎN PROCES, POST PROCES.
VIII. PLASMA TORCH.
TOATE TEHNOLOGIILE AMINTITE MAI SUS, SE POT APLICA ȘI ALTOR TIPURI DE DEȘEURI, CÂT ȘI LA AMESTECURI ALE ACESTORA:
– DEȘEURI URBANE.
– ANVELOPE UZATE.
– MASE PLASTICE.
– BIOMASĂ ( DEȘEURI AGRICOLE, FORESTIERE, …)
– NĂMOLURI DE LA STAȚIILE DE EPURARE
CONCLUZII:
- SE POATE OBȚINE ENERGIE ELECTRICĂ, ENERGIE TERMICĂ, HIDROGEN, METAN, MOTORINĂ SINTETICĂ, CÂT ȘI PRODUSE UTILE ȘI MATERII PRIME PENTRU ALTE TEHNOLOGII (Ex. PLASTIC, CELULOZICE, BIOCHAR etc).
- LIGNITUL POATE INTRA ÎN APROAPE ORICE FORMĂ ȘI ÎN ORICE MOD DE PROCESARE, DINTRE CELE AMINTITE DE MAI SUS.
- SULFUL CONȚINUT ÎN LIGNIT SE INDEPĂRTEAZĂ, INCLUSIV ÎN CENTRALELE TERMICE ȘI TERMO-ELECTRICE EXISTENTE ÎN TOATĂ LUMEA, PRIN TEHNOLOGII EFICIENTE, ATAȘATE DE REGULĂ SUB FORMA UNOR MODULE DESULFURATOARE. (EX. GERMANIA, POLONIA, CEHIA, GRECIA etc.)
- EXISTĂ TOATE TEHNOLOGIILE NECESARE PROCESĂRII ORICĂROR DEȘEURI, PE PIAȚA LIBERĂ, INCLUSIV A CELOR PRODUCATOARE DE ENERGIE TERMICĂ ȘI ELECTRICĂ, NEPOLUANT!
- TOATE TEHNOLOGIILE DE PE PIAȚĂ SUNT RELATIV IEFTINE, NEPOLUANTE, EFICIENTE FINANCIAR, REZOLVĂ PROBLEMELE ȘI CRESC GRADUL DE AUTONOMIE ENERGETICĂ LOCALĂ ȘI NAȚIONALĂ.
- TEHNOLOGIILE ȘI ECHIPAMENTELE POT FI PRODUSE ȘI ÎN ROMÂNIA – DACĂ SE DOREȘTE.
În fișierele 2 și 3 atașate este prezentat un proiect de separare parțială, tratare termică prin sterilizare, valorificare energetică (cogenerare sau trigenerare) prin piroliză și combustie, obținere de materiale de construcție (din deșeurile rezultate la piroliză și combustie) a tuturor tipurilor de deșeuri urbane cu excepția celor chimic periculoase și radioactive. Acest proiect a fost prezentat, în vederea valorificării, unui consorțiu format din două primării (Bragadiru și Măgurele) și o firmă de colectare și transport (S.C. ECOSITEM srl), pentru o capacitate anuală de prelucrare deșeuri municipale solide de 80.000 t/an. Instalația este formată din 3 module tehnologice. Același proiect a fost oferit și primăriei orașului Mihăilești județul Giurgiu (în anexă este prezentat proiectul pentru primăria Mihăilești). Proiectul a fost întocmit de Mircea Ioan Popescu, la cererea firmei SALSERV, pe baza documentației tehnice pusă la dispoziție de un grup ce se ocupă de managementul deșeurilor din Europa. Se semnalează în acest document că, INDUSTRIILE VIITORULUI, ȘI MAI ALES CELE DE PROCESARE ALE DEȘEURILOR, SUNT MODULARE ȘI DISTRIBUITE, SITUATE CÂT MAI APROAPE DE MATERIILE PRIME FOLOSITE.
Aceste tehnologii modulare sunt creative, digitalizate, inovative, nepoluante, aplică la scară comercială un brevet internațional din 2020, reduc amprenta de carbon și modificările climatice, elimină depozitele de deșeuri, produc energie electrică, termică și materiale de construcții, avizate de UE.
GLOSAR DE TERMENI:
Piroliza
Este un procedeu de transformare sau de descompunere termică a compușilor sau a substanțelor chimice organice în condiții de temperaturi înalte și fără aer. Acest procedeu implică schimbarea simultană a compoziției chimice și a fazei fizice a compusului, și este ireversibilă. Produc biooil, gaz de sinteză, biochar.
Hidroliza termică sau termo-hidroliza
Are mai multe forme, ca de exemplu: este un proces în două etape care combină fierberea la presiune înaltă a deșeurilor sau a nămolului, urmată de o decompresie rapidă. Această acțiune combinată sterilizează deșeurile, cărbunii de calitate inferioară, șisturile bituminoase, biodegradabilele din deșeurile urbane, nămolul din stațiile de epurare urbane și îl face mai biodegradabil, ceea ce îmbunătățește performanța digestiei anaerobe. Sterilizarea distruge agenții patogeni din materiile prime, rezultând produse ce se încadrează în cerințele stricte pentru aplicarea pe teren (agricultură).
Deshidratarea hidro-termală (HTD)
Din cauza nivelului ridicat de conținut de umiditate, nu este fezabil, din punct de vedere economic să se transporte lignit pe distanțe lungi, ceea ce are un impact critic asupra aproape tuturor utilizărilor sale, inclusiv arderea, gazificarea și lichefierea. Astfel, conținutul de umiditate al lignitului ar trebui să fie adesea redus eficient înainte de utilizare. (la valori mai mici de 10%).
Tehnicile sugerate pentru eficientizarea și reducerea eficientă a umidității din lignit includ uscarea rotativă, de exemplu, uscarea în pat fluidizat, uscarea prin imersie în ulei fierbinte, uscarea cu microunde, deshidratarea hidrotermală (HTD) și expunerea termică mecanică (MTE), dintre care unele au fost aplicate în scop comercial.
Un avantaj deosebit al HTD este acela că cea mai mare parte a apei este eliminată sub formă lichidă, economisind energia care, în unele alte tehnici de uscare, trebuie utilizată pentru evaporarea apei. În plus, o mare parte din materialul anorganic solubil în apă va fi lichefiat, ceea ce duce la o scădere a conținutului anorganic în cărbunele uscat. Dezavantajele constau în faptul că HTD trebuie să funcționeze la presiune ridicată, iar tratarea apelor reziduale poate reprezenta uneori o problemă.
Proiectul ales de noi și propus, pentru valorificarea deșeurilor urbane, a cărbunilor inferiori, a șisturilor bituminoase elimină dezavantajele majorității instalațiilor existente pe plan mondial.
București, 04.01.2023
Ioan Vodă Mircea Ioan Popescu
(inginer chimist) (Chimist)
voda.ioan@gmail.com mircea.ioanpopescu@gmail.com
