DREPTATE SOCIALĂ

„Ne doare că deasupra sa / Pământul ține-o lume rea!”

AdministrațieSocial

A-nceput, de ani, să cadă / o bucată de fațadă…

După 4 ani de nepăsare și alte zeci de indiferență, în care tencuielile de pe fațadele diverselor clădiri și mai ales ale blocurilor măcar de-un leat cu încă ocupantul scaunului de primar de Tg. Jiu (dacă nu cumva chiar mai bătrâne decât el, să le zică „nene” și „tanti”…), în deplină conformitate cu legea gravitației și cu cea a înaintării în vârstă, le mai scapă… bucăți și bucățele de ciment+var+nisip spoite cu diverși coloranți, io-te că taman în campania electorală i s-au deschis ochii domnului Romanescu – Marcel, pentru prieteni… – și vede ce n-a văzut până mai ieri. Ba parcă a-nceput și să audă durerile cetățenilor, dar totuși cred că ni se pare…
În principiu, clarviziunea e ceva care nu e dat chiar oricui. Însă, mai ales în (pre)campanie, celor aflați încă pe funcții și mai ales celor disperați să și le mențină – măcar de dragul avantajelor, dacă nu altceva, cum ar fi fișa postului… – le crește acuitatea vizuală atât de mult încât, cu un pic de încordare, văd și ce nu există. De exemplu, paiul din ochii adversarilor politici dar și un mic colțișor din bârna ochiului propriu. Iar în colțișorul acelui sequoia care umbrește de ani și ani ochii de vultur ai primarelui încă actual din orașul lui Brâncuși s-a nimerit să se afle acum și niște tencuială de pe fațada unui bloc de pe strada Minerilor. Cum strada este una aflată într-un cartier muncitoresc iar locatarii au drept de vot, și ei, și vecinii lor, și neamurile lor…, dom’ primar a plecat la „pescuit” de fațadă căzătoare fix cu… nacela scării unei mașini de pompieri. Sau ISU, sau ceva…
Acum nu știu dacă biata mașină a fost deturnată de la salvarea unei pisicuțe dintr-un vajnic pomișor iar mâine vom vedea pe Facebook și Tik-Tok cum a rămas micul ghem de blăniță printre frunzulițe fără ajutorul pompierilor, ce știm e că acea scară a fost folosită la rezolvarea problemei tencuielii căzătoare de la blocul antepomenit. Sigur, nu este singura fațadă care se năruie bucată cu bucată, dar multe din celelalte clădiri nu au locatari cu drept de vot, așa că mai pot aștepta încă țâșpe ani, secole etc.
Nasol cu greaua moștenire, dar nici nu poate să dea, candidatul PSD la scaunul pe care deja îl ocupă, vina pe predecesorul său, Florin Cârciumaru. Chiar dacă l-au păcălit la alegeri, nea Florin încă mai e asociat cu imaginea PSD și nu dă bine la poporul pesedist, cum ar spune Sorin Oprescu, să te „automutilezi” cu tesla-n public…
Sunt curios însă dacă niște reporteri amabili cu puterea locală vor reuși să aducă elogiile cuvenite deschiderii fie și electorale a ochilor domnului Marcel Romanescu. Noi am remarcat urieșescul efort și l-am consemnat ca atare, spre știința viitorimii, în veacul-vecilor, amin!
Dacă ar fi să remarcăm fie măcar și un singur politician care a reușit să ajungă acolo unde erau în derulare operațiunile cu scara pompierilor, atunci ar fi cazul să menționăm că, deși a avut o zi mai mult decât aglomerată, doar tânărul candidat Marian Cioplean, alintat de către tot mai mulți oameni cu apelativul „Piedone de Târgu Jiu”, a fost prezent la fața (b)locului. Doar el a avut curajul să se afle în mijlocul unei comunități tot mai iritate de nepăsarea cu care este tratată de ani și ani de către aceia care, odată văzuți cu sacii (de voturi) în căruță, nu-i mai bagă-n seamă, de parcă ei și problemele lor de viață n-ar mai exista pentru cei aleși. Noroc că un tânăr pus pe fapte mari mai ajunge pe la ei, decis să le ducă durerile în primărie. Căci a cam ajuns cuțitul la os și s-a săturat lumea de ce are la cârma orașului – taximetriștii cu care am discutat în timpul preumblărilor mele prin oraș stau drept bun exemplu în acest sens. De aceea tânărul candidat s-a bucurat de o primire călduroasă a locuitorilor zonei, mulți recunoscându-l de la emisiunile de televiziune în care și-a expus câteva interesante idei de viitor, dacă va ajunge la cârma primăriei. De-aia PUSL are încredere în tineret și crește, încet dar sigur, în ochii oamenilor: pentru că sunt singurii politicieni în care electoratul speră să mai poată aduce o schimbare în bine a lucrurilor ce lâncezesc de zeci de ani „grație” votării „bătrânilor” politicii gorjene, oameni degeaba plini de experiență dacă NU VOR Să o folosească și în folosul cetățenilor ce i-au adus la ciolan. Prezența tânărului candidat în mijlocul oamenilor este, din păcate singulară, ceilalți competitori fiind ocupați cu postările de floricele roz pe rețelele de socializare sau fac coadă la posturile radio-tv pentru îmbunătățirea imaginii personale. Și ne mai mirăm de ce, în timp ce se-ndreaptă gravitațional spre pământul patriei, bucățile de fațadă fluieră după pompieri?
Cât despre gestul tardiv al încă primarului Romanescu, el nu este altceva decât echivalentul gestului de a îngrășa porcul în ajun. Sau, cum zic stăpânii de peste Marea Baltă ai puterii: nu este decât „A day late and a dollar short”. Îi lăsăm domnului universitar Romanescu (am auzit un zvon că ar plânge catedra la UCB după domnia-sa) plăcerea de a ne traduce înțelepciunea americană…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *