„Ciolacu bifrons”

Una dintre cele mai vechi divinități din mitologia romană este „Ianus bifrons”, un personaj cu două fețe, care era zeul ușii, al sărbătorilor și riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție. Dacă ar fi să comparăm cu situațiile din ziua de azi, ar putea să fie extinse calitățile sale și ar fi și unul dintre zeii politicii românești, în care fățărnicia a fost ridicată la rang de politică de stat. Iar un urmaș demn al acestei divinități poate fi considerat inclusiv șeful guvernului actual, domnul Ciolacu însuși. Un ultim exemplu care să justifice această etichetă, de „bifrons” (cu două fețe) este comportamentul șefului guvernului, tot mai încurcat în „afacerile” antinaționale. Dovadă stă chiar ultima răzgândeală a lui Ciolacu, care până acum o ținea ca gaia-mațu’ că doar dacă scade cash-ul disponibil omului de rând va triumfa lupta anticorupție și va dispărea „evaziunea pătrunjelului”. Desigur, Ciolacu pot paria că e convins că prima limitare a cash-ului la nivelul a 10.000 de lei a înjumătățit evaziunea fiscală din România, așa că, în mintea sa, decizia de a reduce cash-ul la maximum 5.000 de lei și obligarea oamenilor să aibă bani doar pe card va avea ca efect eliminarea totală a „evaziunii pătrunjelului”. Bineînțeles, șpăgile de milioane de lei, euro și alte valute forte de prin portbagaje se spală altfel, chiar cu ajutorul băncilor (că oameni sunt și pe-acolo, nu? Scandalul monstruos de la ING stă ca un bun exemplu în acest sens…), dar măcar mai face și Ciolacu un gheșeft cu băncile, transferându-le cu forța alte multe milioane de euro din buzunarele românilor în profitul pe care băncile să-l exporte la ele acasă. Sigur că da, asta doar așa, din adâncul inimii sale bune de pesedist și al grijii de mamă față de interesele capitalului străin…
Rămas singur într-o luptă în care PNL a dat fuguța bir cu fugiții și văzând că e groasă taman în pragul alegerilor, „Ciolacu bifrons” (desigur, ca de obicei, bunul său partener de coaliție Ciucă i-a luat-o înainte, spălându-se pe mâini ca Pilat din Pont de decizia luată în comun cu pesediștii!) a renunțat (Deocamdată? Definitiv?) la plafonarea cash-ului omului de rând. Pesemne că s-a gândit că are încă 4 ani la dispoziție să ne calce pe cap și să ne bage mâinile-n buzunare și DUPĂ alegeri, că altfel nu mai pupă ei la guvernare niște ani…! Răbdare și tutun! Dar, ca să nu creadă lumea că e vreun Răzgândeanu sau că a fost înfrânt de servicii și alți evazioniști, Ciolacu n-a uitat să arunce-n urmă, peste umăr, amenințări că „voi veni peste voi! Voi veni și vă voi scoate din vămi, vă voi scoate din birourile instituțiilor statului, vă voi scoate de peste tot! Așa cum am început războiul cu cei care distrug viețile oamenilor cu păcănelele, nici voi nu veți scăpa”. De parcă l-ar fi împiedicat ceva să facă asta și până acum! Oricum, mi-a trezit o amintire din tinerețe cu un cățel cât un pisoi mai măricel care lătra, agitat tot și sugrumat de furie, din spatele unui gard, la un ditamai dulăul care trecea impasibil pe drum, fără să-i arunce măcar o privire agitatei pufoșenii aflată sub protecția scândurilor…
Oricum, e A DOUA oară în câteva zile când actualii guvernanți fac pași înapoi în deciziile lor păguboase, antinaționale, în totală contradicție cu jurămintele depuse la instalarea lor în funcțiile care le dau o putere absolut nemeritată, după cum o arată atât vorbele, cât și faptele celor de la vârful puterii. Nici nu știu cum e mai bine: să le urez multe răzgândeli, că poate așa le-o fi și românilor dacă nu mai bine măcar nu mai rău, sau să le urez să le vină mintea cea de pe urmă a românului…
Dacă e să mă bucure ceva la faza asta este faptul că partidul pe care începem să-l promovăm și la nivelul județului Gorj – Partidul „Români pentru România” – a făcut un demers către Avocatul Poporului, cu rugămintea ca să sesizeze în numele românilor Curtea Constituțională asupra faptului că această decizie „ciolăceasco-ciucă” este un abuz fără margini, care transformă cu forța un drept de proprietate într-un drept de creanță, încălcându-se grav Constituția, care GARANTEAZĂ dreptul de proprietate și pe care legea fundamentală îl consideră a fi dobândit licit până la proba contrarie. Și mare a fost bucuria să constat că demersul nostru a fost unul pe sufletul românului de rând, jefuit de 34 de ani de aceiași inși care i-au jurat credință și prosperitate… Deci, suntem pe drumul cel bun! Doamne-ajută!